- pârloágã
- s. f., g.-d. art. pârloágei; pl. pârloáge
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
pârloágã
Look at other dictionaries:
pârloagă — PÂRLOÁGĂ, pârloage, s.f. Teren arabil lăsat nelucrat unul sau mai mulţi ani, pentru refacerea fertilităţii lui. ♦ (Colectiv) Ierburi crescute pe un teren arabil nelucrat; p. ext. brazda cosită de pe un asemenea loc. – Din bg. prelog, scr. parlog … Dicționar Român
ogor — OGÓR, ogoare, s.n. Bucată de pământ cultivată sau cultivabilă; ţarină. ♦ Câmp semănat cu acelaşi fel de plante (de obicei cereale); lan. ♦ Teren agricol, proprietate agricolă. ♦ Teren arabil folosit ca păşune timp de un an, pentru a fi mai fertil … Dicționar Român
pârlogi — PÂRLOGÍ, pârlogesc, vb. IV. refl. (reg.; despre terenuri agricole nelucrate) A se părăgini. – Din pârloagă. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 PÂRLOGÍ vb. v. părăgini, sălbătici. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime pârlogí … Dicționar Român
hat — HAT, haturi, s.n. Fâşie îngustă de pământ nearat care desparte două ogoare sau două terenuri agricole aparţinând unor gospodării diferite; răzor1, hotar. ♢ expr. A fi într un hat (cu cineva) = a fi vecin (cu cineva). ♦ (reg.) Câmp nelucrat;… … Dicționar Român
pârlog — pârlóg, pârloáge, s.n. (reg.) loc nearat unul sau doi ani, pe care cresc ierburi; pârloagă, moină, obleagă, toloacă, rât, morogan, moruncă, nadaz, ţelină. Trimis de blaurb, 28.10.2008. Sursa: DAR pîrlóg ( oáge), s.n. – Ţarină, ogor negru. – var … Dicționar Român
ţelină — ŢÉLINĂ1, ţeline, s.f. Plantă erbacee aromatică din familia umbeliferelor, cu frunze mari, penate, cu flori albe, cu un rizom gros, globulos şi cărnos, cultivată ca plantă culinară (Apium graveolens). – Din ngr. sélinon. Trimis de valeriu,… … Dicționar Român
Pan Halippa — Pantelimon Pan Halippa (August 1, 1883 ndash; April 30, 1979) was a Bessarabian and later Romanian journalist and politician. One of the most important promoters of Romanian nationalism in Bessarabia and of this province s union with Romania, he… … Wikipedia
bălărie — BĂLĂRÍE, bălării, s.f. 1. Buruiană care creşte pe locuri necultivate. 2. Loc năpădit de buruieni. – et. nec. Trimis de paula, 23.05.2002. Sursa: DEX 98 BĂLĂRÍE s. 1. v. buruiană. 2. ogor, pârloagă. (Locul plin de buruieni se numeşte bălărie.)… … Dicționar Român
curătură — CURĂTÚRĂ, curături, s.f. 1. Loc într o pădure, curăţat de arbori, de mărăcini etc. pentru a putea fi cultivat. 2. Deal sau povîrniş acoperit cu vii. – Din cura2 + suf. (ă)tură Trimis de cornel, 30.01.2004. Sursa: DLRM CURĂTÚRĂ, curături, s.f. 1 … Dicționar Român
mejdină — MÉJDINĂ, mejdine, s.f. (reg.) Hat, răzor, hotar (între două ogoare, proprietăţi); mejdă. – Din bg. meždina. Trimis de baron, 23.01.2003. Sursa: DEX 98 MÉJDINĂ s. v. hat, hotar, ogor, pârloagă, răzor. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa:… … Dicționar Român
